Ecografia de șold

Valoarea reală a ecografiei de șold

-între tradiție și realitate-

Istoria explorării ultrasonografice a șoldului la  nou-născut și sugar a început în România în urmă cu aproximativ 10 ani, deși în Europa este prezentă de zeci de ani. La momentul apariției sale în România, ecografia de șold a fost extrem de controversată și neînțeleasă, în lumea medicala .

Zi de zi, de-a lungul ultimilor 15 ani m-am implicat activ în a arăta valoarea reală a acestei investigații atât în rândul medicilor cât și în rândul pacienților. Experiența acumulată în urma acestor ani a venit să întărească această valoare și sutele de copii diagnosticați din prima lună cu displazii sau luxații de șold susțin încă o dată importanța ecografiei de șold efectuată în prima lună de la naștere.

 

De ce în prima lună?

În mod normal la naștere șoldurile bebelușilor trebuie să fie normal dezvoltate, adică bine maturizate. Există totuși un procent foarte mare de nou-născuți care se nasc cu o imaturitate a șoldului de diferite grade, de la forme ușoare determinate de poziții dificile intrauterine (pelviană, sarcină gemelară sau alte probleme ale conformației bazinului mamei) până la forme severe determinate de factori genetici (displaziile congenitale).

Din păcate acest lucru nu este cunoscut nici în lumea medicală, cu atât mai puțin în rândul proaspetelor mămici ceea ce minimalizează valoarea reală a aprecierii maturității șoldului în prima lună de viață. Aprecierea imaturității șoldului și recomandările pentru un tratament adecvat care să duca la rezultate bune, se face în maxim primele 4 săptămâni, când șansele de refacere sunt maxime.

Este important să cunoaștem cu toții care sunt etapele de dezvoltare a șoldului la copil. În situația în care copilul se naște cu un șold imatur (slab dezvoltat) poate fi ajutat să se dezvolte în primele 6 săptămâni de la naștere prin diverse metode pe care le apreciază medicul ortoped pediatru în funcție de gradul imaturității (gradul nedezvoltării). Acest lucru este posibil deoarece în această perioadă oasele care formează șoldul sunt într-o proporție mare cartilaginoase (cu o structură moale care permite modelarea).

După această perioadă de 6 săptămâni până la aproximativ 12 săptămâni (3 luni) capacitatea șoldului de a se dezvolta/maturiza este mult mai redusă scăzând la aproximativ jumătate, deoarece oasele încep să se întărească, să se osifice.

După perioada de 3 luni potențialul șoldului de a se dezvolta este  redus. Această scădere progresivă a capacității de formare a șoldului se explică prin faptul că pe măsură ce crește copilul, șoldul se întărește (se osifica) fiind mult mai greu de intervenit pentru modelarea unui șold dur.

După vârsta de 6-8 luni când oasele bazinului sunt aproape complet osificate (pregătite pentru ridicarea în picioare a copilului) metodele ortopedice nu mai sunt eficiente și adesea necesită intervenții chirurgicale de reconstrucție a oaselor șoldului (femur și/sau os coxal).

 

De ce ecografie și nu radiografie?

Această evoluție naturală a oaselor copilului de la stadiul de cartilaj în primele 4 luni (max. 6 luni) de la naștere către fază de osificare (care se intensifică după 8 luni), justifică într-un mod logic efectuarea unei ecografii de șold în toată această perioadă pentru că șoldul este din cartilaj ușor vizibil ecografic. Prin efectuarea unei radiografii, medicul vizualizează doar oasele, nu și cartilajele!

Există anumite tendințe (provenite din necunoașterea fiziologiei șoldului) de a recomanda întârziat efectuarea ecografiei de șold în ideea că imediat după naștere sau în primele 2-4 săptămâni nu se pot vizualiza structurile șoldului, nu se pot face măsurători și nu se poate aprecia gradul de osificare/maturizare.

După cum ați înțeles deja aceste tendințe sunt opuse realității - tocmai în primele 2-4 săptămâni de viață ale nou-născutului ecografia de șold are o maximă valoare.

 

AVANTAJE :

Imaginea obținută prin efectuarea unei ecografii de șold permite detalii net superioare unei radiografii dintre care menționez următoarele:

 • nu expune copilul la radiații nocive (ultrasunetele sunt inofensive);

 • timpul de examinare este foarte scurt (cu atât mai scurt cu cât examinatorul are experiență);

 • nu necesita condiții speciale de examinare;

 • permite evaluarea în dinamică a șoldului ( dinamică nu înseamnă doar mișcarea fizică a articulației șoldului ci și urmărirea în timp, de la o luna la alta);

 • acuratețea măsurătorilor este de mare valoare în diagnosticul de certitudine (gradul de osificare relevat prin unghiul alfa care ne arată gradul de transformare a cartilajului în os). 

Ce se întâmplă cu un șold imatur, displazic nediagnosticat la timp (în primele 4-6 săptămâni de la naștere)?

După cum bine știm de acum, șoldul imatur are șanse de refacere prin aplicarea unui tratament ortopedic în primele 3 luni de la naștere și există riscul de a nu mai putea fi influențată dezvoltarea șoldului după perioada de osificare. În acest caz șoldul imatur este supus riscului de a se luxa (disloca) la momentul ridicării în picioare a copilului.

Este bine să cunoaștem faptul că displazia nu este sinonimă cu luxația de șold.

Displazia de șold este o imaturitate a șoldului, o incapacitate de a se dezvolta natural fie de cauză congenitală, fie influențată de factori mecanici așa cum am precizat mai sus, în funcție de gradul imaturității cu cât este mai sever cu atât duce către dislocarea șoldului fie după naștere, fie chiar intrauterin.

Luxația de șold este urmarea unei displazii severe și cel mai frecvent este prezentă de la naștere.

 

Între tradiție și realitate!

1. Ne confruntăm adesea cu tradiția de a purta copilul înfășat în ideea sa nu  crească "crăcănat".

Înfășatul este unul din acei factori mecanici care influențează negativ capacitatea șoldului de dezvoltare în cazul în care copilul se naște cu șoldul imatur (displazic).

Dar dacă în urmă ecografiei de șold descoperim că acesta e normal dezvoltat și complet maturizat, înfășatul nu provoacă o displazie. 

 

2. Purtarea a doi pampersi poate influența  dezvoltarea șoldului? 

În urma unei examinări clinice pe care o face ortopedul pediatru corelata cu aspectul imaginii ecografice a șoldului și cu vârsta copilului, acesta poate recomanda purtarea a doi pampersi ca metodă de a menține șoldurile în abducție (depărtate, relaxate) pentru o perioadă scurtă de timp (2-3 săptămâni) după care se reevaluează în ce grad șoldul s-a maturizat.

Este bine de știut că dacă musculatura șoldurilor este rigidă, cu mobilitate redusa, al doilea pampers suprapus nu va putea niciodată să inducă relaxarea șoldului necesara pentru o mai bună dezvoltare. În acest caz este inutilă purtarea celui de-al doilea pampers și se recomandă exerciții de stretching muscular (kinetoterapie) care duc la relaxarea șoldului.

 

3. Băieții pot avea luxație de șold?

De zeci de ani se fac studii asupra frecvenței bolilor repartizate pe sexe. Există anumite predispoziții genetice sau de cauze necunoscute care influențează apariția anumitor  boli osoase către un sex sau altul : piciorul varus equin congenital - o afecțiune care apare mai frecvent la băieți și într-un procent mai mic la fete; scoliozele idiopatice ale adolescentului - apar într-un procent mai mare la fete și într-unul mai mic la băieți; luxația de șold - apare în proporție de 90% la fete, dar să nu uităm că există totuși un procent fie el cât de mic și la băieți. Acest fapt - că și băieții pot avea luxație de șold a fost dovedit în urma screeningului pe care l am făcut în ultimii 10 ani, deci să nu evităm în a efectua ecografia de șold la un nou-născut de sex masculin.

 

4. Ecografia de șold, investigație generalizată sau selectivă?

În țările dezvoltate unde sistemul sanitar este foarte bine organizat ecografia de șold este efectuată de ani de zile tuturor nou-născuților în prima lună de la naștere, motiv pentru care la momentul actual frecvența intervențiilor chirurgicale pentru luxația de șold a scăzut foarte mult.

 

Concluzii:

• ecografia de șold nu este un instrument la îndemâna oricui;

• necesită experiență și implicare pe termen lung;

• implică o mare răspundere din partea examinatorului în a direcționa copilul către normalitate sau handicap.

Dr. Valentina CONTANU

Medic Specialist Ortoped Pediatru

Submit to FacebookSubmit to Google PlusSubmit to TwitterSubmit to LinkedIn

Ani de experiență 17

Pacienți tratați 25000

Displazii de șold 250

Luxații de șold 150

Piciorul varus equin 170

Intervenții chirurgicale 120
Program
Luni
10:00 - 15:00
Marți
ON CALL
Miercuri
10:00 - 15:00
Joi
ON CALL
Vineri
10:00 - 15:00
Sâmbătă
INCHIS
Duminică
INCHIS


CENTRUL DE REABILITARE ORTOPEDICA SI NEUROLOGICA PHEONIX


Medic Specialist Ortopedie Pediatrica, Echografia Aparatului Locomotor
Str. Semicercului, nr 10, S1, Bucuresti  Romania
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
+40 721 863 958

Dr. Valentina Contanu
Specialist Ortopedie Pediatrică

Citeste mai mult ... 

Follow Us